Ne-am obișnuit în așa măsură cu haosul, agitația, zgomotul, abundența de informații și activități care ne solicită atenția continuu, încât nu ne mai dăm seama că suntem stresați. Nu mai știm cum este să trăim în tihnă, prezenți și conștienți, conectați cu natura și cu propriile noastre nevoi. Nu mai știm nici cum este să trăiești într-o comunitate unită, suportivă, de care să simți că aparții. Pentru mulți, viața de zi cu zi este un maraton în care abia apucă să bea un pahar cu apă sau să își tragă sufletul.
Și astfel, de cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe care îl acumulează decât atunci când simptomele se agravează. Ajung să recunoască că sunt stresați atunci când sunt în pragul burn-out-ului sau al unei depresii ușoare. În capitolul doi am abordat pe îndelete efectele negative ale stresului și ai făcut câteva exerciții ca să îți conștientizezi simptomele resimțite atunci când factorii stresori se adună în viața ta.
Îți recomand să îți urmărești constant sănătatea fizică și psihică și să recunoști felul în care simptomele stresului se manifestă, pentru a ști dacă devine sau nu un pericol.
Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale.
Simptome cognitive: scăderea puterii de concentrare și memorare, pesimism, anxietate, îngrijorare.
Simptome emoționale: depresie, anxietate și agitație; iritabilitate sau chiar furie; senzația de a fi copleșit, singurătatea, izolarea de ceilalți, evitarea contactului social.
Simptome fizice: energie scăzută, oboseală; dureri de cap; încordarea mușchilor; insomnie; diaree sau constipație; amețeală ori senzații de greață; dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii; scăderea libidoului sexual; răceală sau gripă constante.
Simptome comportamentale: schimbări de apetit; insomnie sau dormitul excesiv; retragerea socială; procrastinarea sau neglijarea responsabilităților; consumul de alcool, țigări sau droguri.
Ideal este să iei măsuri de la primele semne că mintea, corpul și emoțiile tale nu mai sunt în echilibru! Vestea bună este că avem la îndemână o mulțime de metode prin care să ne relaxăm și să reducem efectele negative ale stresului, astfel încât să ne bucurăm de echilibru.
Cum obținem starea de bine?
Starea de bine, sau zona de echilibru se obține prin sentimentul de mulțumire, confort și liniște sufletească. După cum vedeți, contează extraordinar de mult cum ne simțim, cum gândim și cum acționăm. Și această conștientizare ne dă indicii prețioase despre cum putem să gestionăm mai bine evenimentele solicitante din viața noastră. Stresul are o dublă determinare: una din partea stimulului, adică a factorilor stresori, alta din partea individului care interpretează situația, adică de resursele personale, stilul de gândire și interpretare. Acest lucru înseamnă că avem o mare influență asupra propriilor stări de stres, atât în bine, cât și în rău. Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitivă, emoțională și comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe, care depășesc capacitatea de răspuns automat a organismului. Adaptarea la stres implică atât existența unor resurse reale (intelectuale, emoționale, fizice, sociale, etc), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face față evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenințătoare. Nu de puține ori, există o discrepanță între resursele reale de răspuns și evaluarea acestor resurse (prezența unor resurse reale care, însă, sunt evaluate de persoana în cauză ca fiind insuficiente), care generează de cele mai multe ori starea de stres. Această capacitate de adaptare și încadrare pozitivă a stresului se numește reziliență, iar în capitolul 8 din cartea vom dezbate pe larg modalitățile prin care să ne creștem reziliența la stres. Așadar, pentru a gestiona eficient stresul din viața noastră avem de abordat cele două direcții.- a) Reducem sau eliminăm factorii stresori
- b) Ne creștem reziliența în fața stresului (setarea mentală; resurse personale)
